Conținutul coșului

0Ft

Antioxidanți misterioși

Efectul dăunător asupra sănătății al radicalilor liberi din corpul uman, și efectul protector al antioxidanților este un fapt bine cunoscut. Mulți se așteaptă la miracole de la cei din urmă, în timp ce alții nu acordă o mare importanță asupra rolul acestora.  Profesorul Szabó Csaba, farmacolog la Universitatea de Medicină din New Jersey, în studiul său intitulat  „ Moleculele Kamikaze: influența radicalilor de la Vitamina C până la Viagra”, oferă o explicație exactă a rolului fiziologic al radicalilor liber și antioxidanți în dezvoltarea bolilor.

Elementele de legătură ale moleculelor care construiesc corpul uman sunt alcătuite din număr stabil și egal de legături electronice.  Uneori (ca urmare a diferitelor efecte) se formează molecule care conțin un număr impar de electroni, aceștia sunt radicalii liberi. Starea lor este extrem de instabilă și, prin urmare, ei caută un supliment urgent la numărul lor de electroni, ceea ce înseamnă că radicalii de fapt încearcă să  „jefuiască” electroni din moleculele cu număr par de electroni. Ca urmare a conexiunii la o moleculă stabilă, radicalul liber este distrus, dar molecula (grăsimi, proteine, ADN) care este conectată la acesta își schimbă structura și funcția. Poate cauza dezintegrarea celulară sau deteriorarea țesuturilor. Cercetătorul a explicat că radicalii liberi au fost împărțiți în două grupe: de origine oxigen și azot. Pot fi produse de exemplu de moleculele de oxigen în cursul respirației mitocondrială sau prin reacții inflamatorii în țesuturi. Radicalii liberi se pot forma nu numai prin procesele metabolice ale organismului, ci pot intra și din mediul înconjurător. De exemplu prin poluare (radiația aerului poluat, fumatului, ionizării sau a luminii soarelui, prin alimentele chimice, etc.).  Deși radicalii liberi pot ataca toate celulele din organism, efectele lor adverse sunt mai frecvent observate în inimă și sistemul vascular, creierul și nervii, sistemul digestiv, rinichii, ficatul și plămânii.

OXIDUL NITRIC VASODILATOR

Radicalii liberi se găsesc în fiecare corp sănătos, au o funcție de a conduce corpul fără probleme, deoarece sunt folosiți în scopuri proprii; de exemplu cele pe bază de oxigen sunt utilizate împotriva agenților patogeni care intră în organism. În comparație cu celelalte tipuri, oxidul nitric pe bază de azot este relativ stabil și este utilizat mai ales în creier, inimă, sistemul vascular și parțial în sistemul nervos ca purtător secundar de semnal. Totodată, această funcție a atras și interesul farmaciștilor.  Ca recunoaștere a rolului biologic al oxidului nitric, exploratorii săi au primit Premiul Nobel pentru Medicină.

Unul dintre cercetătorii a observat că pe peretele interior al vaselor de sânge există un strat de celule (endoteliu) adecvat pentru producerea radicalilor liberi de oxid nitric cu ajutorul unei enzime. De asemenea, efectul de vasodilatare este transmis celulelor musculare din peretele vaselor de sânge. Radicalii liberi de oxid nitric produși de endoteliile menține vasele de sânge „deschise” în mod constant și împiedică leucocitele și trombocitele să se lipească de peretele vaselor.  Această descoperire nu numai că a deschis calea de a dezvolta noi metode de terapii pentru bolile cardiovasculare, dar, de asemenea, (ca „produs secundar” al cercetării) a revoluționat domeniul cercetării medicamentelor care anterior erau destul de labile cu efecte doar potențiale. Dacă celulele endoteliale sunt deteriorate, producția de oxid nitric va înceta, iar consecințele ar putea fi un dezastru cerebral și cardiovascular. De asemenea, celulele pot fi afectate și de hipertensiune arterială, arterioscleroză, diabet, fumat și procese de îmbătrânire în organism. Iar daunele predispun corpul la stenoza vasculară sau tromboză. Pe lângă celulele endogel, enzimele producătoare de oxid nitric se găsesc și în alte părți ale corpului. Este o formă specială a variantei care apare atunci când apar procese inflamatorii, care atacă agenții patogeni invazivi. Uneori (de exemplu, în cursul șocului septic), poate exista o supraproducție de oxid nitric, care poate rezulta în dilatarea anormală a vaselor de sânge, ceea ce face ca valoarea sistolică să se apropie de o stare critică, care poate pune viața în pericol. În vindecare, oxidul nitric este acum folosit nu numai ca medicament, dar și ca gaz inhalat pentru a dilata vasele de sânge, și, în unele cazuri, pentru a ventila nou-născuți.  Oxidul nitric este produs și de celulele creierului, care, printre altele, sunt relevante pentru dezvoltarea memoriei. Aceste molecule de radicali liberi mențin și echilibrul în fluxul sanguin cerebral.

 

RADICALII LIBERI CAUZATOARE DE BOLI

Organismul luptă împotriva radicalilor liberi nocivi cu un mecanism special de apărare. Echilibrul sistemului de protecție extrem de important pentru menținerea sănătății se întrerupe dacă organismul supra-produce radicalii liberi sau dacă sistemele antioxidante se strică. Aproape nici nu există aceea boală în care rolul radicalilor liberi nu poate fi descoperit…

De exemplu, la diabetici, nivelurile mai mari de zahăr din sânge produc mai mulți radicali superoxizi decât în mod normal, iar procesul de îmbătrânire produce astfel de procese.  Deși sistemul defensiv al organismului este capabil să distrugă o anumită calitate de radicali superoxizi, supraaglomerarea lor în proteine și materialul genetic mitocondrial poate provoca daune. Majoritatea cercetătorilor consideră că radicalii liberi pot juca un rol semnificativ în dezvoltarea mutațiilor ADN-ului desfășurate în apariția diverselor maligne. Astăzi încă mai rămâne întrebarea dacă o dietă bogată în antioxidanți reduce șansele apariției cancerului sau nu.  Mai multe sisteme de apărare a antioxidanților din organism împieducă efectele nocive ale radicalilor liberi. Cele mai importante dintre acestea sunt proteinele enzimatice antioxidante, vitaminele și antioxidanții cu moleculele mici.

Rolul antioxidanților este de a transfera propriile electroni la radicalii liberi, astfel încât – prin transformarea structurilor – aceștia să prevină sau să încetinească efectele lor distructive inițiale. Cei mai importanți dintre antioxidanții cu moleculă mică sunt vitamina C, vitamina E și provitamina a vitaminei A, numit beta-caroten și glutationul.  Existența sau absența acestor factori determină gradul de deteriorare oxidativă cauzată de radicalii liberi din organism. Experimentele au arătat că celulele tratate cu glutation, proteine antioxidante sau vitamine antioxidante pot fi protejate de procesele oxidație dăunătoare. Rezultatele experimentelor de laborator pe animale sugerează că supraproducția de radicali liberi poate juca, un rol important și în procesele dăunătoare ale procesului de îmbătrânire. De exemplu, în dezvoltarea tulburărilor de memorie, a leziunilor cardiace și vasculare, a auzului și a tulburărilor vizuale sau în dezvoltarea căderii părului și a albirii părului, apariția ridurilor pe piele și scăderea potenței sexuale. În corpul în vârstă se pot detecta radicali liber acumulați datorită slăbirii sistemelor antioxidante, precum și a proteinelor, acizilor grași și a mutațiilor de ADN, cauzate de oxidanți.  În experimente radicalii liberi eliminați din organism au dus la o prelungire a vieții animalului. În acest context, cercetătorii presupun că acțiunea împotriva radicalilor liberi care joacă un rol important în procesele de îmbătrânire poate prelungi durata de viață. Este o observație științifică importantă că oamenii subțiri (adică cei care nu mănâncă mult) trăiesc mai mult. Motivul acestei observații este faptul că consumul excesiv de alimente este asociat cu creșterea producției de radicali liberi.

DIN PĂCATE NU EXISTĂ NICI UN LEAC MIRACULOS

Există cercetători care, în ciuda rezultatelor experimentale menționate în paragraful anterior, susțin că, cu privarea alimentare continuă, corpul uman ar trăi doar unu până la doi ani mai mult decât omologii săi care au un regim alimentar normal.  Alții, pe de altă parte, au mari speranțe de descoperire și cred că, în viitorul apropiat, viața umană va fi extinsă la 120 – 130 de ani.  Pe baza rezultatelor experimentale, în calitate de laic, am putea crede că efectele nocive ale radicalilor liberi și oxidanților pot fi ușor neutralizate cu antioxidanți și vitamine și cu suplimente alimentare care conțin elemente fototoxice. Prin urmare, aproape orice boală ar putea fi prevenită.

Realitatea este mult mai complicată.  În rândul participanților la experiment, prin administrarea de doze de vitamine E și C, cercetătorii americani și englezi au obținut o reducere de 25-50 la sută a infarctului miocardic fatal. Timp de câteva luni, vitamina E luată în cursul tratamentului a făcut vasele de sânge mai flexibile. Cu toate acestea, alte studii nu au demonstrat efectul protector al dozelor mari de vitamine pe termen lung și au existat câteva observații care au fost considerate deosebit de dăunătoare. În Finlanda, de exemplu, 30.000 de fumători au primit doze mari de beta-caroten și vitamina E în mod regulat pentru a preveni cancerul pulmonar. Mai târziu, printre participanți au fost diagnosticați cu 18% mai mulți cu cancer pulmonar decât în populația medie de fumat. Însă experimentele pe animale au arătat un efect excelent asupra prevenirii arteriosclerozei, diabetului și infarctului. Însă după convertirea dozei administrate animalelor a fost dezvăluit că cantitatea zilnică ar fi inimaginabil de ridicată și practic imposibilă de administrat. De exemplu, trebuie consumate între 1 și 2% din cantitatea totală zilnică de vitamina E.

În ciuda rezultatelor incerte ale experimentelor cu vitamine cu o doză mare, componentele antioxidante pot fi găsite acum într-o serie de medicamente cu eficiență ridicată. Cum ar fi de exemplu, n-acetil-cisteina pentru fibroza chistică, statine anti-lipide sau Deprenil pentru boala Parkinson. Există cercetători care sunt de părere că antioxidanții clasici nu sunt suficient de eficienți atunci când sunt administrați organismului, astfel încât se efectuează experimente pentru a dezvolta variante mai „îmbunătățite”. Este de așteptat că aceste variante vor pute reproduce electronii eliberați la radicalul liber în procesul oxidativ. Astfel, o singură moleculă antioxidantă va avea capacitatea de a lupta împotriva nenumăraților radicali liberi.

MODERAREA ESTE VALOAREA ADEVĂRATĂ

Apar din când în când știri în presa mondială care se refer la anumite descoperiri științifice referitoare la efectele antioxidante excelente ale unui produs alimentar. În trecut, morcovii, uleiul de măsline și de pește, soia, broccoli, roșiile au fost denumite „formule miraculoase”, iar acum vinul roșu, ciocolata neagră, ceaiul verde și alb au ocupat acest loc.  Acestea pot ajuta în mod evident sistemul de protecție antioxidantă al organismului, dar niciunul dintre acestea nu face miracol. Cantități mari nu pot fi consumate din niciunul dintre acestea, dar pot avea efecte benefice dacă se consumă în mod moderat. În plus, față de alimentația sănătoasă, activitățile sportive regulate pot juca și ei un rol de protecție. Într-o anumită măsură, sauna poate consolida funcționarea mecanismelor de protecție. În comparație cu omologii lor de sex masculin, femeile în vârstă fertilă se află într-o poziție norocoasă ale căror corpuri au estrogen care reglează cele mai importante reacții ale radicalilor liberi. Estrogenul nu numai că neutralizează radicalii liberi nocivi, ci stimulează și producerea de radicali de oxid nitric de protecție. Pe măsură ce vârsta progresează, nivelurile de estrogen scad, și femeile devin la fel de vulnerabile la bolile cardiovasculare ca și bărbații.